miercuri, 22 aprilie 2009

Zambetul


Ar fi bine sa ne rezervam dreptul de a zambi …. Ochii nostri sunt oglinda sufletului …cineva care te cunoaste isi va da seama doar privindu-te in ochi daca esti trist, daca esti fericit, daca visezi sau daca traiesti realitatea uneori crunta a vietii. Buzele sunt cei mai buni actori…sufletul iti plange, se rupe, dar buzele tale inca mai au puterea sa schiteze un zambet, un zambet fals, dar care exista, este acolo si putini isi pot da seama de adevaratul sentiment. Am fost invatata ca atunci cand sunt trista, suparata, ranita, lovita, abatuta, dezamagita, nervoasa…cand lumea mea interioara este distrusa, sa nu arat asta realitatii, s-o ascund de familie, de prieteni, de toti, sa zambesc si sa arat ca sunt o persoana puternica, sa zambesc si sa insuflu acel optimism ca totul va fi bine .. sa zambesc si sa inghit in sec cand sunt lovita, sa zambesc si sa nu las loc nici unei lacrimi sa-mi umezeasca obrajii, sa zambesc si sa joc teatru…pentru ca viata este o scena imensa…si ca orice actor…ori esti bun, ori esti prost. Zambetul poate fi o minciuna sau un adevar. Dar ca sa iti dai seama daca suntem pe scena sau in viata reala trebuie sa ajungi sa poti sa descoperi adevarul in ochii persoanei, sa nu te lasi mintit de buze.

Un comentariu:

  1. Ai dreptate, ochii sunt fereastra sufletului. Si cred ca nu e necesar sa cunosti bine o persoana ca sa iti dai seama din privirea ei forfota sau linistea din suflet.

    Toti incercam sa ne ascundem. Uneori reusim, alteori esuam lamentabil.

    "sa nu las loc nici unei lacrimi sa-mi umezeasca obrajii" - totusi cred ca lacrimile mai izbutesc sa iti umezeasca obrajii, in momentele cand esti singura, si te gandesti la tot ceea ce te supara!

    Astea fiind zise, ma regasesc perfect in ceea ce ai scris mai sus. felicitari. O sa incerc sa te urmaresc mai des

    RăspundețiȘtergere